|
|
|
|
|
 Geografie
|
|
Situat aproape in centrul Romaniei (pe
teritoriul sau se intretaie meridianul de 25? 45? longitudine estica si
paralela de 45? 45? longitudine nordica), judetul Covasna se afla
intr-o zona de contact a marii depresiuni a Baraoltului cu unitatile
Carpatilor de Curbura.
Avand o suprafata de 3.705 km?, reprezentand 1,6% din
teritoriul tarii, judetul Covasna are ca resedinta municipiul Sfantu Gheorghe, situat in dreapta cursului raului Olt, si mai cuprinde 4 orase, 33 de comune cu 122 sate.
Beneficiind de un relief variat, de la campia
brazdata de rauri si punctata de lacuri la dealuri submontane, si
bucurandu-se de vecinatatea muntilor, judetul Covasna incanta ochiul si
sufletul prin frumusetea neasemuita a peisajului, in care verdele
puternic al coniferelor domina ca un brau inconjurator inaltimile
muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.
Pe teritoriul lui intalnim trei mari unitati de
relief: unul exterior al muntilor mai inalti, cu altitudini de peste
1.600 metri; al doilea central, depresiunea plana a Brasovului; al
treilea din interior, munti ai caror altitudini rar depasesc 1.200
metri.
Trasatura caracteristica a reliefului consta in acest
"zid" muntos care inconjoara dinspre est, vest si nord partea nordica
si centrala a zonei depresionare.
La nord, regiunea este marginita de extremitatea
Muntilor Harghitei cu altitudini de 1.000 - 1.200 metri. In partea
estica a judetului se intind Muntii Nemira si Vrancei, munti cu
altitudini mijlocii (1.600 - 1.800 m). In sud-estul zonei se afla
Muntii Intorsurii, iar in vest partea nordica a Muntilor Persani, avand
altitudini care variaza intre 800 - 1.000 m. Dispre nord se
intrepatrund in interiorul judetului Muntii Baraolt si Bodoc; intre
acestea se situeaza culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele
formeaza partea centrala si central-vestica a judetului.
Partea depresionara a judetului se compune din mai
multe unitati depresionare, avand altitudini medii intre 550 - 560
metri. In partea de nord, cat si in cea de sud, se intinde depresiunea
Targu Secuiesc, avand latimea de 20 km si lungimea de 40 km. In partea
centrala se afla depresiunea Sfantu Gheorghe, iar in nord-vest se afla
depresiunea Baraoltului, avand cele mai joase altitudini din judet -
456 metri.
Toate cele trei unitati se leaga organic intre ele, prin portile de la Reci si Feldioara.
Alaturi de elementele naturale, care formeaza
limitele zonei depresionare (munti, piemonturi si sesuri), se suprapune
si un element "uman": intreaga zona de contact dintre munte si
depresiune este marcata de asezari situate sub munte, mai putin fiind
cele risipite pe sesul depresiunii. Aceasta din cauza ca zona de
contact dintre munte si depresiune ofera conditii optime desfasurarii
vietii umane, care face ca intreaga regiune sa fie intens populata.
Situat printre judetele mici ale tarii in ce priveste
suprafata si populatia sa, judetul Covasna are ca limite
administrative: la nord, judetul Harghita; la est, judetul Bacau,
Vrancea si Buzau; la sud, sud-vest si vest, judetul Brasov. Pe
teritoriul sau, zonele muntoase si cele de ses se imbina armonios,
fiind un factor prielnic in dezvoltarea turismului si determinand
complexitatea activitatilor turistice in zona.
Reteaua hidrografica de suprafata este bine
organizata si densa. Raurile ce strabat judetul isi au obarsia fie din
regiunea muntoasa mai apropiata, fie din regiunea muntoasa mai
indepartata (Raul Olt, Raul Negru, Zabala si Covasna), avand drept
colector principal Oltul, doar o mica parte a apelor curgatoare fiind
colectate de raul Buzau (apele din partea sud-estica a judetului).
Cursurile de ape si-au creat vai largi pe versantul
vestic, si adanci, in partea lor superioara. Unele dintre ele pot fi
considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale paraielor Aita,
Semeria, Ilieni si Debren, iar mai spre nord cea formata de Paraul Mare
la Valea Crisului. Aceste cursuri de ape parasesc zona muntoasa uneori
prin vai epigenetice.
Principalele cursuri de apa sunt: Oltul, Raul Negru,
Casinul, Covasna, Baraoltul, Cormosul, Buzaul, Bisca, Oituzul, iar
printre lacurile judetului amintim: Complexul Reci, Lacul Belin, Lacul
Sfantu Gheorghe, Complexul Zabala, Lacul Arcus si Lacul Padureni.
Judetul Covasna se bucura de o clima de tranzitie,
intre clima temperata de tip oceanic si temperata de tip continental,
umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si
temperaturi scazute in zonele mai joase, cu ninsori abudente in timpul
iernii si cu veri calde. Ca temperatura medie anuala se inregistreza in
zonele inalte 1?C, iar in depresiuni, 7-8?C; aceasta fiind cu 3?C mai
joasa decat media pe tara, valori care difera datorita reliefului.
Caracteristica zonei este inversiunea de temperatura, pe care o
intalnim mai ales in partea nordica a localitatii Targu Secuiesc.
Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre
500-650 mm; cele mai mari cantitati le intalnim in zona orasului Covasna
si in depresiunea Baraoltului. Directia principalelor culmi muntoase
din judet determina micsorarea maselor de aer, vanturile avand directia
vest-est pe timpul verii si est-vest pe timpul iernii.
Ca si celelalte componente ale peisajului geografic,
solurile si vegetatia au o influenta deosebita asupra dezvoltarii
turismului in judet.
Solul, care poate fi caracterizat ca un element
foarte complex al naturii, cu insusiri de fertilitate datorita
conditiilor naturale foarte diferite intalnite in spatiul judetului
Covasna, prezinta o serie mare de tipuri genetice, rezultate din
actiunea complexa a factorilor litologici, de relief, hidrologici
precum si a celor topoclimatici si agroameliorativi.
Cea mai mare suprafata a judetului Covasna o ocupa
solurile cu regim de apa alternant. In acesta grupa se intalnesc pe
mari spatii solurile brune, cu o serie de subtipuri si varietati
hidromorfice.
Intregul teritoriu al judetului este o complexitate
geologica ce favorizeaza prezenta unor zacaminte minerale utile si o
morfologie variata, datorita fundamentului cretacic, precum si o zona a
izvoarelor si a emanatillor de bioxid de carbon.
O importanta economica prezinta, de asemenea tezaurul
hidromineral si al gazelor mofetice din aceasta regiune. Rezervele de
ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte buna
ca dealtfel si zacamintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate
pe scara industriala sub forma apelor minerale imbuteliate - Bodoc,
Vilcele, Covasna, Malnas, Biborteni - si in cura balneara ca bai
carbogazoase la statiunile balneoclimaterice de interes national si
local - Covasna, Balvanyos, Malnas, Valcele, Sugas, Ozunca, Hatuica. Bioxidul de carbon se utilizeaza la Covasna si Malnas
care, impreuna cu apele minerale, constituie factori terapeutici
naturali de mare importanta, de care se leaga tratamentul bolilor
cardiovasculare si tratarea unor boli digestive si de nutritie.
Datorita constitutiei geologice relativ complexe a
teritoriului judetului, marile unitati structurale adapostesc o gama
destul de larga de rezerve de substante minerale utile, necesare
industriei si in special, celei a constructiilor. Dintre rezervele cu o
importanta majora se gasesc: lignitul, andezitele, gresiile cretacice,
argilele.
Configuratia treptelor de relief, solurile, imprima
vegetatiei o repartitie altitudinala. Inaltimile muntoase sunt
acoperite de paduri de brad, molid, fag si stejar. Padurile coboara in
depresiune pana la aproximativ 650 - 700 metri. In zona de contact cu
muntele si pe piemonturile inalte cresc stejarul si gorunul, iar fagul,
bradul si molidul se dezvolta in partile superioare. O parte insemnata
a depresiunii este ocupata de terenuri mlastinoase si balti, carora le
sunt caracteristice asociatii hidrofile cu specii relicte, marind si
sub acest aspect individualitatea geografica a acesteia si potentialul
turistic al zonei.
Judetul Covasna din punct de vedere al turismului
dispune de 30 unitati de cazare de o capacitate de 3.477 locuri din
care: 16 hoteluri cu o capacitate de 2.644; 3 hanuri si moteluri cu 118
locuri; o cabana cu 10 locuri; un camping cu 102 locuri; 3 vile
turistice cu 27 locuri si 3 tabere scolare cu 540 locuri.
|
|
|
|
|
|
