?Focul Viu? ? fost vulcan al Vrancei se inscrie a fiind un punct turistic de mare atractie. Noaptea ?Focul Viu? se poate asemui cu un sfesnic ce vegheaza asupra vrancenilor, deoarece emana gaze ce in permanenta mentin focul aprins.

Clima judetului Vrancea este temperata, cu mari variatii determinate de confluenta reliefului. Īn zonele de cāmpie, temperatura medie anuala este de 9ŗC, īn cele deal īntre 6ŗC si 9ŗC, īn cea montana este cuprinsa īntre 2ŗC si 6ŗC, iar pe culmile cele mai īnalte ale Muntilor Vrancei īntre ?1ŗC si 2ŗC. Precipitatiile atmosferice prezinta si ele variatii importante de la un loc la altul, atāt datorita altitudinii reliefului, cāt si expozitiei versantilor, lunile cele mai ploioase fiind mai ? iunie, iar cele mai uscate decembrie ? februarie.

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine īn totalitate rāului Siret (706 km, din care 596 pe pamāmt romānesc) si afluentilor sai de pe dreapta din aceasta zona. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, avānd un curs meandrat si o lunca larga Afluentii mai importanti pe care īi primeste pe dreapta sunt Trotusul, Susita, Putna, Rāmnicul ? Sarat. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei, strabatānd toate formele de relief.

Vegetatia este conditionata, īn egala masura, atāt de factorii de relief, cāt si de elementele pedo- climatice. Ea apartine domeniului padurii in partea montana si deluroasa, silvostepei īn regiunea de cāmpie si stepei la sud de Valea Rāmnicului. Din suprafata totala a judetului, terenurilor agricole (arabil, pasuni, fānete vii si livezi) reprezinta 52,6%, padurile (moldisurile, fagete si gorunete) ? 39,4% apele curgatoare si baltile - 31% restul de 5% reprezentānd suprafete construite, cai ferate si drumuri.

Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante avānd ca origini fitogeografice tinuturi din Orientul Īndepartat si pāna la Oceanul Atlantic si din nordul Eurasiei pāna la bazinul mediteranean, alcatuind o nesfārsita īncāntare pentru ochi si suflet. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege ( floarea de colt, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc.).

Fauna este tot atāt de bogata, oferind mari satisfactii īn privinta obtinerii trofeelor mult dorite (cocosul de munte, acvila tipatoare, corbul, cerbul, ursul, mistretul, rāsul ? la munte, popāndaul la ses). Īn lacurile si rāurile Vrancei gasim pastravul, molanul, boisteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit īn apele de munte īnsumānd aproximativ 250 km.

Exista īn Vrancea 16 rezervatii naturale cu o suprafata de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tisitei, Cascada Putnei, Rāpa Rosie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Caldarile Zabalei, Focul Viu de la Andreiasu, Dalhauti, Lunca Siretului. Ele sunt geologice, peisagistice, zoologice, floristice si forestiere, de o frumusete deosebita.

Terenurile agricole ale judetului Vrancea se īntind pe fāsia cuprinsa īntre malul drept al Siretului si poalele dealurilor subcarpatice ale Muntilor Vrancei. Desi clima este corespunzatoare culturilor de cāmp, mai propice este cultura vitei de vie (9,95% din podgoriile Romāniei) si productia de vinuri, Vrancea este cel mai mare judet viti ? vinicol al tarii, exportator īn Europa, America si Japonia.