Organizarea administrativă a judeţului Iaşi cuprinde la 1VII.2005 un număr de 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 2 oraşe (H?rlău şi T?rgu Frumos), 94 comune şi 420 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale Rom?niei (cu o populaţie la 1iulie 2003 de 313444 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul Bucureşti.

            Populaţia Judeţului Iaşi la 1 iulie 2005 era de 813943 locuitori, reprezent?nd 3,8% din populaţia totală a Rom?niei (Judeţul Iaşi ocup?nd locul 3, după municipiul Bucureşti şi Judeţul Prahova); din totalul populaţiei, 46,2% locuieşte ?n mediul urban, iar 53,8% ?n mediul rural.

            Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de r?urile Bahlui şi Jijia, av?nd versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile.  Partea  de  vest  cuprinde culmi deluroase şi platouri ?nalte (de peste 400 m), av?nd şi zone reprezentate de luncile r?urilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief ?nalt şi masiv (350 ? 450 m), străbătut de afluenţii r?urilor B?rlad şi Vaslui.

            Clima este temperat ? continentală, cu variaţii ale temperaturii ?ntre -360C + 400C, media anuală ?n perioada 1901 ? 1990 fiind de +9,50C.

            Reţeaua hidrografică este formată din r?uri cu dimensiuni variabile  şi iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă necesară ?n perioadele secetoase.

            Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local  ( nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale etc.). Vegetaţia naturală este specifică silvo ? stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a.

            Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 381 mii ha teren agricol, din care: 66,4%  teren arabil; 28,2% păşuni şi f?neţe; 5,4 % vii şi livezi; pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ?nsumează peste 98 mii ha, iar apele şi bălţile, peste 12 mii ha (?n anul 2004).