|
|
|
|
|
 Prezentare
|
|
Judetul
Dolj se ?ntinde pe o suprafat? de 7414 km2, respectiv 3,1% din
teritoriul Rom?niei, fiind al VII-lea judet ca m?rime al t?rii. Fluviul
Dun?rea str?bate partea de sud a judetului pe o distant? de 150 km,
form?nd totodat? granita cu Bulgaria.
Doljul face parte dintre
judetele de veche traditie din tara Rom?neasc? a c?rui existent? - asa
cum o arat? si numele - a fost legat? de un r?u - de Jiu - sau mai
precis de valea acestuia, o adev?rat? ax? geografic? pe care se afl?
resedinta si c?tre care converg toate c?ile de leg?tur? din cuprinsul
lui.
Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3
municipii, Craiova - resedint? a judetului, Calafat si B?ilesti, 4
orase, Segarcea, Filiasi, Bechet si Dabuleni, 104 comune si 380 sate.
Prima atestare documentar? dateaz? din anul 1444 ca Judetul de Balt?,
delimitat de Lacul Blahnita la nord, care acum apartine judetului
Mehedinti si de Lacul Bistret la sud. |
 |
Primele
comunit?ti omenesti cunoscute ?n acest spatiu sunt atestate arheologic
prin descoperirile de la Am?r?sti, comuna F?rcas si Dobromira, comuna
V?rvoru de Jos si apartin sf?rsitului epocii vechi a patriei. Mult mai
bogate sunt ?ns? urmele de locuire ce dateaz? din epoca neolitic?. La
C?rcea, comuna Cosoveni, a fost identificat? astfel cea mai veche faz?
a acestei epoci, caracterizat?, printre altele, de o ceramic? pictat?
ce rivalizeaz? din punct de vedere artistic cu ceramica policrom? din
neoliticul egeo - anatolian.
Densitatea de locuire,
originalitatea culturii materiale si spirituale, ca si rafinamentul
artistic ce individualizeaz? epoca neolitic? sunt amplu ilustrate de
descoperirile din numeroase asez?ri de pe teritoriul judetului: Simnic,
Verbita, Verbicioara, Padea, Leu, Rast, S?lcuta (care a dat si multe
culturi neolitice), Cer?t etc.
La sf?rsitul secolului al XV - lea, ?ntr-un document din 1 iunie 1475
este mentionat? Craiova, resedinta actual? a judetului. Tot ?n aceast?
perioad? se pun bazele marii B?nii a Olteniei, aceasta devenind o
important? baz? militar? ?mpotriva Imperiului Otoman, care a concentrat
fortele din dreapta Oltului. |
 |
|
La jum?tatea secolului al XVIII - lea, judetului Dolj ca urmare a
intensific?rii exploat?rii economico - fiscale, ?ntreaga Oltenie a
devenit zona unor puternice misc?ri sociale. Astfel, Doljul si o mare
parte a Olteniei devine teatrul de operatiuni militare purtate de
marile imperii (Otoman, Habsburgic si Tarist). Desf?surate la o
r?scruce de epoci istorice, Revolutia din 1821 condus? de Tudor
Vladimirescu si Revolutia din 1848 au constituit pentru locuitorii
judetului Dolj si Craiovei un prilej de a se ridica la lupt? pentru
libertate national? si social?.
Evenimentele politico - sociale
petrecute ?n a doua jum?tate a secolului al XIX-lea si ?nceputul
secolului al XX-lea (Unirea Principatelor, cucerirea independentei
t?rii ?n urma r?zboiului din 1877, reformele agrare etc.) au creat
conditii favorabile dezvolt?rii economiei si relatiilor capitaliste.
?n ansamblul economiei nationale, Doljul anului 1940 se ?nf?tisa ca un
important judet agricol, cu o redresare ?n viata comercial? si bancar?
dar cu o industrie slab?, unilateral? si cu mult ?n urma principalelor
centre industriale.
Relieful este dominat de C?mpia Rom?n?, dar exist? si zone deluroase ?n
nord. Reteaua hidrografic? este reprezentat? de Dun?re care curge ?ntre
Cetate si D?buleni, de Jiu care st?bate judetul de la Filiasi la Z?val
pe o distant? de 154 km si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, F?nt?na
Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).
|
 |
Clima
este temperat? cu influente mediteraneene, datorit? pozitiei sud -
vestice si protectiei dealurilor din nord. Mult? vreme Doljul era
considerat lipsit de resurse minerale util. Prezentau important? doar
rocile folosite ca materiale de constructie, respectiv nisipurile,
pietrisurile si argilele.
Cercet?rile si prospectiunile desf?surate metodic, au dovedit existenta
?n ad?ncurile p?rtii nordice ale judetului a unor z?c?minte de o
valoare deosebit? pentru dezvoltarea economic? viitoare a acestei zone.
Este vorba de z?c?mintele de gaze de la nord de Craiova din sectorul
Ghercesti, Simnic, f?c?nd parte dintr-o ?ntreag? zon? pus? ?n evident?
la periferia marii Depresiuni Pericarpatice, la contactul acesteia cu
Platforma veche Moesic? prelungit? de la sud de Dun?re sub formatiunile
miocene si pliocene ale ariei getice. Aparent surprinz?tor dar ?n
c?mpia ?ntins? a Doljului a fost semnalat? prezenta apelor minerale.
Unele ca cele de la Gighera au la origine izvoare provenite din
straturile pliocene din care este alc?tuit? c?mpia. Altele reprezint?
lacuri mineralizate prin acumularea s?rurilor ?n urma sp?l?rii si
transport?rii acestora de pe suprafata c?mpiei din jur.
|
|
|
|
|
|
|
