Se ?nvecinează:

? la nord cu judeţul Ialomiţa;

? la est cu judeţul Constanţa;

? la vest cu judeţul Giurgiu şi Judeţul Ilfov;

? la sud cu Bulgaria.

Cu o suprafaţă de 5088 km2, reprezent?nd 2,1 % din ţeriţoriul  Rom?niei,  judeţul Călăraşi ocupă locul 28 ca mărime ?n r?ndul judeţelor ţării.

Din puncţ de vedere al organizării administrative a teritoriului, judeţul Călăraşi cuprinde:

? 2 Municipii:

? Călăraşi - reşedinţa judeţului;

? Olteniţa.

? 3 Orase:

? Budeşti;

? Fundulea;

? Lehliu Gară.

? 49 Comune

? 160 Sate

Reşedinţa judeţului esţe municipiul Călăraşi care, la 1 iulie 2005, avea o populaţie de 73881  locuiţori.

Judeţul Călăraşi dispune de un relief ?n care caracteristica predominantă o reprezintă c?mpia, luncile şi bălţile. Relieful este dominat de c?mpie, grup?ndu-se ?n patru unităţi mari: C?mpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), C?mpia Vlăsiei, C?mpia Burnazului, Lunca Dunării.

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de c?mpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni relativ reci.

?n extremitatea sudică a judeţului se individualizează topoclimatul specific al Luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai bl?nde dec?t ?n restul c?mpiei.

Reţeaua hidrografică se compune din două bazine hidrografice, al Dunării şi al Argeşului şi dinţr-un subbazin, cel al Mostiştei. Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului ?n sud şi sud-esţ de la km 300 (Cernavodă) la km 450 (Gostinu), se desparte ?n două braţe  - Borcea pe st?nga şi Dunărea Veche pe dreapta - care ?nchid ?ntre ele Balta Ialomiţei .

R?ul Argeş traversează zona de sud-vest a judeţului, pe o lungime de 37 km, vărs?ndu-se ?n Dunăre la vest de municipiul Olţeniţa, după confluenţa cu D?mboviţa, ?n dreptul oraşului Budeşti.

Alte r?uri, cu izvoare de c?mpie, ce brăzdează teritoriul judeţului sunt: Valea Berza, Furciturii, Cucuveanu, V?năta, Argova, C?lnău, Colceag, Milotina, Rasa, Jegălia, Belciugatele, r?uri cu luciu de apă permanent, care au amenajate pe ele mici acumulări piscicole.

?n afara acestora, există şi c?teva  mari acumulări de apă, destinate atenuării viiturilor , irigaţiilor şi pisciculturii , cu un  volum permanent de apă  de circa 580 milioane  mc. Acestea sunt: Iezer-Mostiştea, Frăsinet, Gălăţui, Gurbăneşti, Fundulea şi Măriuţa.

Resurse naturale. Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole care ocupă peste 84 % din suprafaţa judeţului. Solurile, constituite ?n cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producţiei vegetale.

Vegetaţia forestieră, care ocupă 4,3 % din suprafaţa judeţului esţe formată ?ndeosebi din speciile: plop euro-american, salc?m, stejar brumăriu, salcie albă, frasin de c?mp, stejar peduncular, ulm, tei, arţar tătăresc.

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic,  dintre care sunt de menţionat: mistreţul, căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bălţi şi lacuri se ?nt?lnesc raţa şi g?sca sălbatică.

Dinţre speciile de peşti care populează apele lacurilor şi bălţilor amintim carasul, crapul, plătica, bibanul, şalăul şi ştiuca, iar ?n apele Dunării şi Borcei ?nt?lnim somnul, sturionii şi scrumbia de Dunăre.