Renumit prin posibilităţile sale de turism ?n toate anotimpurile, judeţul Braşov dispunea ?n anul 2004 de 483 unităţi de cazare turistică din care 44 hoteluri, 48 vile, 24 cabane, 214 pensiuni turistice, 116 pensiuni agroturistice. Capacitatea de cazare turistică era de 10.655 locuri, numărul de turişti cazaţi ?n anul 2004 fiind de 421.765 persoane (257.231 persoane ?n hoteluri, 25.575 persoane ?n vile, 14.548 persoane ?n cabane, 62.045 persoane ?n pensiuni turistice şi 20.648 persoane ?n pensiuni agroturistice). ?n anul 2004 durata medie a sejurului a fost de 2,3 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică ?n funcţiune a fost de 24,7% (34,8% la hoteluri, 24,6% la vile, 9,8% la cabane, 18,5% la pensiuni turistice şi 16,2 la pensiuni agroturistice).

Poiana Braşov - staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent - este situată la poalele versantului de nord al munţilor Postăvarul şi la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Deţine ce-a mai densă şi modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2 şi 3 stele, cu piscină, săli de spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze  sportive şi st?nă turistică. Două linii de telecabină şi una de telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de teleski.

Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5?C (media temperaturii ?n iulie este de 14,5?C; media temperaturii ?n ianuarie este de -5?C), iar precipitaţiile depăşesc 900mm anual (frecvenţa averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea atmosferica relativ scazută şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator .

Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarna din Rom?nia şi totodată un important centru turistic internaţional. Ea dispune de 12 p?rtii de schi, cu grade diferite de dificultate (o p?rtie olimpică, trei p?rtii pentru cobor?re şi slalom uriaş, o p?rtie pentru slalom special, două trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurată ?n bună parte ?n hoteluri de lux sau de categoria A, ?n vile sau cabane.  

Plec?nd din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu Mare,  precum şi la cetatea ţărănească a R?şnovului, aflată la 14km distanţă.

Masivul ?nvecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări, Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane periferice: D?mbul Morii, Susai şi campingul D?rste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea, turnurile v?rfului Scara şi Br?na Caprelor. Singura cabană care stă la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăieşti şi c?teva case de v?nătoare.

?n munţii Bucegi şi Postăvarul se află platforma Predealului, cu oraşul staţiune turistică ? Predeal -  situat la cea mai mare altitudine din ţară (1038m). Temperatura medie este de 14?C ?n timpul verii şi -5?C pe timpul iernii. Furtunile de zapadă sunt o raritate ?n aceste locuri dar stratul de zapadă poate atinge c?ţiva metri şi poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă.

Munţii Piatra Craiului sunt unici ?n Carpaţii rom?neşti prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate şi abrupte, dar şi prin speciile rare de vegetaţie şi faună. Turiştii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura R?ului sau refugiile din V?rful Ascuţit şi Grind. Aici se află cea mai recentă rezervaţie naturală cu un puternic potenţial investiţional.

Culoarul Branului, cu satele risipite şi peisajele pitoreşti beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din Rom?nia, at?t ?n Bran c?t şi la Moeciu, Şimon, Peştera, Măgura sau Şirnea.

Munţii Ciucaş, cu spectaculosul lor relief ruiniform (?Tigăile?, ?Babele la sfat?, ?Sfinxul din Ciucaş?) sunt mai puţin frecventaţi de turişti şi au ?n judeţul nostru doar baza turistică de la Baba Runca.

Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racoş unde sunt coloanele de bazalt. Ei păstrează un vechi edificiu vulcanic, dar şi Pădurea Bogăţii.

Puţine judeţe ale Rom?niei au o ?mbinare at?t de armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, ?n funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic.