Judetul Botosani, av?nd o suprafata de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat ?n partea de nord-est a Rom?niei, ?nvecin?ndu-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova.

Teritoriul judetului, cuprins ?n ?ntregime ?n zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezinta diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai ?nalte la vest si ?n sectorul nordic al C?mpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podisului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variaza ?ntre 587m ?n zona Dealu Mare Tudora si 54 m ?n lunca Prutului.

Relieful este ?n cea mai mare parte putin proeminent, reprezent?nd vai largi, platforme netede si pante reduse.
Reteaua hidrografica a judetului este pusa ?n evidenta de r?urile Prut, Siret si Jijia, ?mpreuna cu afluentii lor. Iazurile judetului, ?n numar de 148, ?nsumeaza o suprafata de 3.600 ha.

?n zona St?nca-Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realiz?ndu-se una din cele mai mari acumulari de apa din tara.

Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental excesiv. Media anuala a temperaturii este ?n aceasta zona de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.

Transportul ?n judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea cailor ferate ?nsumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.

Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal St?nca-Costesti.

Resurse naturale

Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice si sunt reprezentate ?n principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Radauti Prut), unice ?n Rom?nia prin compozitie si puritate.

?n partea estica a comunei Paltinis se gasesc depozite de ipsos iar depozite de sulf se gasesc ?n Paltinis, pe Valea Ursoaia.
Solul judetului contine resurse materiale importante pentru constructii: nisipuri (St?ncesti, Baisa), balast (Hutani, Corni), pietris (Dersca), calcar (Stefanesti, Hudesti, Vorona).

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. ?n zona de c?mpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.

Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de c?mp, mistreti, care permit practicarea v?natului sportiv.
Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.
Bogat ?n iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc...

Educatie si cultura

?nvatam?ntul are vechi traditii pe aceste meleaguri. ?n 1832 ia fiinta la Botosani prima Scoala Primara Publica de baieti, ulterior numita Scoala "Marchian".

Astazi, ?nvatam?ntul botosanean cuprinde un numar de 75.258 elevi care sunt pregatiti ?n ?nvatam?ntul primar, gimnazial, liceal si postliceal (?n 803 scoli). Institutiile superioare de ?nvatam?nt particular pregatesc studenti ?n domeniile drept si stiinte economice iar ?n ?nvatam?ntul superior de scurta durata (colegiu de stat) pregateste specialisti ?n pedagogie.

Botosaniul a fost si ram?ne un centru al culturii rom?nesti. Viata culturala a judetului este puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii rom?nesti ?n multe domenii.

Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale ?n octombrie 1838. ?n acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari rom?nesti ?n care se vorbea rom?neste pe scena. ?n 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie. Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", ?nfiintat ?n 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui botosanean.

Alaturi de acesta, Filarmonica de Stat, Teatrul de papusi "Vasilache", Orchestra de muzica populara "Rapsozii Botosaniului" precum si Galeriile de Arta "Stefan Luchian" atrag multi locuitori ai judetului.

Viata culturala se desfasoara si ?n cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume.

Presa are un trecut bogat ?n evenimente. Primele ziare si reviste apar dupa 1860: "Albina", "Viata botosaneana", "Foisorul de Dorohoi". ?n prezent cele 4 ziare locale, un post privat de televiziune prin cablu precum si 2 posturi locale de radio ?si aduc aportul la viata culturala.

Se poate spune ca nu exista domeniu mai important al stiintelor, artei si culturii la care fiii Botosaniului sa nu fi contribuit.