|
|
|
|
|
 Date General
|
|
Judetul Bihor
situat ?n partea de nord-vest a Rom?niei este strabatut de r?urile
Barcau Crisul Repede si Crisul Negru care curg de la est spre vest.
Suprafata judetului de 7.535 km2 este destul de ?ntinsa ?n comparatie
cu suprafata altor judete iar populatia se ridica la 634 854 de
locuitori cifre ce reprezinta 294% si respectiv 3% din teritoriul si
populatia ?ntregii tari. Densitatea populatiei este de 840 loc./km2.
Resedinta judetului se afla ?n municipiul Oradea.
Relieful este
variat fiind dispus ?n trepte ce coboara de la est la vest dinspre
culmile Muntilor Apuseni spre C?mpia de Vest. ?n est pe teritoriul
judetului se gasesc culmile ?nalte vestice ale Muntilor Bihorului ce
salta peste 1.800 m si masivele Codru-Moma Padurea Craiului si Plopis
(Ses) - de ?naltimi mai mici (500-1.000 m) - ce completeaza ca o
treapta mult mai joasa silueta ?nalta a Bihorului. Aceste culmi mai
cobor?te ce patrund ca niste tentacule spre vest sunt despartite
?ntre ele de depresiunile Beiusului pe Crisul Negru si Vad-Borod pe
Crisul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai
joasa spre C?mpia de Vest (C?mpia Crisurilor ?n sud si C?mpia
Barcaului ?n nord).
Clima
continental-moderata se afla sub influenta maselor de aer vestice mai
umede si mai racoroase. Temperatura medie anuala variaza ?ntre 6? si
105?C iar cantitatile precipitatiilor cazute cresc de la vest spre
est fiind cuprinse ?ntre 500 si 1.200 mm.
Reteaua hidrografica
formata de Crisul Repede Crisul Negru Barcau si afluentii lor
prezinta mari variatii de nivel fapt ce a impus regularizarea
cursurilor.
Bogatiile naturale
ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit Popesti
Borumlaca Varzari Suplacu de Barcau Osorhei) bauxita (Muntii
Padurea Craiului) nisipuri bituminoase (Derna Tatarus) petrol
(Suplacu de Barcau) argile refractare (Balnaca Suncuius) marmura
(Baita Chiscau) bentonita (Vadu Crisului) precum si prin izvoare cu
ape geotermale (l?nga Oradea - Baile Felix si Baile 1 Mai Madaras
Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale).
Resursele solului le formeaza ?ntinsele suprafete ocupate de paduri
(cer gorun g?rnita fag brad molid) pasuni si f?nete naturale.
Economia
judetului se caracterizeaza printr-o dezvoltare continua a tuturor
ramurilor. ?n productia industriala concentrata ?ndeosebi ?n
municipiul Oradea ponderea cea mai ridicata o au ramurile industriei
usoare (blanarie ?ncaltaminte si confectii) alimentara urmate de
industria energetica si constructii de masini metalurgia neferoasa -
inclusiv extractia industria chimica exploatarea si prelucrarea
lemnului (Oradea Beius). Bine dezvoltata este si industria materialelor de constructii si a sticlei in special in zona Alesd.
Agricultura
- intensiva si multilaterala - detine un rol important ?n economia
judetului ocup?nd 483.581 ha teren agricol din care 3/4 este teren
arabil. Cernoziomul din vestul tarii a favorizat cultura cerealelor
judetul Bihor situ?ndu-se ?n cadrul tarii pe primele locuri ?n
productia acestora. Dintre cereale se cultiva mai ales gr?ul si
porumbul iar dintre plantele tehnice floarea soarelui sfecla de
zahar si cartoful.
Cresterea animalelor (bovine porcine ovine)
are o pondere ?nsemnata ?n agricultura judetului at?t datorita
?ntinselor suprafete de pasuni si f?nete c?t si traditiei locuitorilor
?n acest domeniu.
Din punct de vedere administrativ judetul Bihor are o retea densa de asezari cuprinz?nd zece orase din care patru municipii (Oradea
fiind resedinta de judet) cu 21 de localitati componente 90 de
comune din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai important
centru economic si social-cultural al judetului si unul dintre marile
orase ale tarii este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte orase
centre social-culturale (Salonta Marghita Beius Alesd Stei Vascau
Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.
Prezenta unor obiective turistice
importante precum si existenta unor monumente istorice sau de arta
populara au contribuit la dezvoltarea turismului si pe aceste meleaguri.
Judetul Bihor prin frumusetea si originalitatea peisajului natural
prin monumentele istorice si prin elementele etnografice ofera
turistilor variate si bogate posibilitati de recreere si instruire.
Accesul la frumusetile naturale ale judetului este facilitat de
existenta unor artere de circulatie bine ?ntretinute precum si a unor
cabane ?n care drumetul poate gasi loc de odihna.
Din punct de vedere turistic deosebim ?n judet o serie de zone
amenajate ?nzestrate cu cai de comunicatii cabane marcaje etc. pe
l?nga care mai exista o sumedenie de zone de interes turistic ale
caror frumuseti reclama intrarea lor ne?nt?rziata ?n circuitul turistic
al tarii. Ne vom opri atentia asupra celor mai ?nsemnate.
|
|
|
|
|
|
