Cadrul natural variat al pa(rtilor ara(dene a oferit conditii prielnice locuirii umane ?nca( din cele mai vechi timpuri. Deja ?n paleoliticul mijlociu (100.000 ? 40.000 ?.Hr.), omul de Neanderthal este prezent pe valea Crisului Alb (zona Gurahont) si pe valea Muresului (Conop, Cladova, Za(brani). ?n neolitic (6.500 ? 2.500 ?.Hr.), comunita(ti de agricultori si pa(stori ocupa( at?t zona de c?mpie c?t si cea intramontana(. ?nfloritoarea civilizatie a epocii bronzului (2000 ? 1200 ?.Hr.) este ilustrata( de descoperiri arheologice din peste 50 de puncte, situate mai ales ?n zona de c?mpie. Descoperirile de la Pecica ? Santul Mare au dat numele uneia dintre cele mai bogate si interesante culturi ale perioadei de formare a civilizatiei traco-dacice a primei v?rste a fierului (1200 ? 400 ?.Hr.). Emblematica( pentru cea din urma( perioada( este cetatea de pa(m?nt de la S?ntana, una din cele mai mari (78 ha) din Europa acelor vremi. Perioada civilizatiei dacice (sec. V ?.Hr. ? II ?.Hr.), influentata( de celtii ce au pa(truns ?n Transilvania si pe valea Muresului (sec. IV ?.Hr), este marcata( de un numa(r mare de aseza(ri prospere ra(sfirate pe ?ntreg teritoriul judetului. Fortificatiile de la Sa(v?rsin, Va(ra(dia de Mures, Cladova, Pecica (identificata( ipotetic cu Ziridava), Clit si Berindia, centre ale unor puternice uniuni de triburi, au fost integrate statului burebistan, fa(c?nd ulterior parte din sistemul defensiv al ultimului rege dac ? Decebal.

?n vremea provinciei romane Dacia (106-271), valea Muresului este stra(ba(tuta( de un drum militar si comercial care leaga( Dacia de Pannonia. Comunita(tile de daci liberi din nordul Muresului sunt si ele incluse ?n sfera de influenta( a Imperiului. ?n primul mileniu crestin, pa(rtile ara(dene sunt afectate de incursiunile popoarelor migratoare ? goti, huni, gepizi, avari ? care ?nsa( nu duc la dizolvarea sau asimilarea populatiei autohtone, romanice. Existenta acesteia este puternic marcata( de pa(trunderea slavilor (sec. VI) care influenteaza( at?t limba c?t si modul de organizare ale autohtonilor, contribuind la desa(v?rsirea procesului de etnogeneza( a rom?nilor.

Voievodatele secolelor IX-X, conduse de Glad, se sprijina( pe o populatie agrar-pastorala(, articul?ndu-se ?n jurul unor ceta(ti de pa(m?nt precum cele de la Vladimirescu, Cladova, Za(rand. Din sec. XI dateaza( prima mentionare documentara( a Aradului. ?n expansiunea sa, coroana maghiara( se sprijina( pe biserica catolica(: deja la 1156 este amintita( prepozitura Aradului iar ordine ca(luga(resti occidentale ? cistercieni, franciscani, benedictini ? ?ntemeiaza( o salba( de ma(na(stiri care prospera( de pe urma bogatelor resurse locale si datorita( ?nfloritorului comert cu sare derulat pe Mures. Din aceeasi perioada( dateaza( si unul din cele mai vechi aseza(minte monahale ortodoxe de pe teritoriul Rom?niei ? ma(na(stirea de la Hodos ? Bodrog, pomenita( pentru prima oara( ?n documente la 1177. La ?nceputul sec. XIII se constituie comitatele Arad si Za(rand, teritoriul fiind astfel ?nglobat administrativ ?n sistemul statului feudal maghiar, ?n conditiile ?n care continua( sa( existe si vechile structuri politico-adminstrative rom?nesti. Socul invaziei ta(tare de la 1241 determina( reconsiderarea sistemului defensiv, astfel ca( ?n a doua juma(tate a sec. XIII sunt ridicate ceta(tile de piatra( de la Soimos, Siria si Dezna. Acestea, la(rgite si ?nta(rite ?n vremea lui Iancu de Hunedoara, vor constitui pilonii rezistentei ?n fata armatei otomane. Abia pacificata( dupa( evenimentele s?ngeroase legate de ra(scoala lui Gheorghe Doja (1514), ?n C?mpia Ara(deana( se instaureaza( sta(p?nirea ?naltei Porti (?n urma incursiunii militare din 1551), zona fiind segmentata( ?n trei sangeacuri ? Arad, Ineu si Lipova. Victoriile lui Mihai Viteazu ?ntrerup sta(p?nirea otomana( pentru o vreme (linia Muresului p?na( la Lipova este reocupata( la scurta( vreme dupa( moartea marelui domnitor, pa(rtile Ineului rezista( cu sprijinul principilor transilva(neni p?na( la 1658).

Dupa( esecul asediului otoman asupra Vienei (1683) trupele imperiale desfa(soara( o ampla( si sistematica( ofensiva( spre ra(sa(rit, cucerind ?ntre 1687 si 1691 si pa(rtile ara(dene la nord de Mures. Pacea de la Karlowitz (1699) fixeaza( granita dintre sta(p?nirea otomana( si cea habsburgica( pe linia Muresului, Banatul, p?na( la Lipova ra(m?n?nd sub dominatia Portii. ?n contextul organiza(rii zonei de frontiera( pe Mures, Cancelaria Aulica( ?nfiiteaza( regimente gra(niceresti ?ncadrate cu rom?ni, s?rbi si maghiari. ?n urma campaniei victorioase a lui Eugeniu de Savoia (1716 ? cucerirea Timisoarei), pacea de la Passarowitz (1718) consfinteste instaurarea sta(p?nirii habsburgice si ?n Banat (inclusiv Lipova). Dupa( desfiintarea regimentelor gra(niceresti (1750-1752) se constituie un nou comitat al Aradului, inclus ?n Ungaria. Curtea de la Viena implanteaza( ?n trei etape colonisti germani ?n Banat si ?n zona Podgoriei ara(dene. ?n vremea domniei Mariei Tereza (1740-1780), comitatul Arad este cuprins din toate punctele de vedere ?n sistemul Imperiului habsburgic: politic, administrativ, economic si cultural. Aradul, ca centru al comitatului, devine unul din ?nfloritoarele orase ale Imperiului. ?ntre 1763 si 1783, ridicarea unei noi ceta(ti pune problema muta(rii Aradului ?n c?mpia Zimandului, pentru a crea spatiu de manevra( trupelor stationate ?n cetate.
Impetuoasa dezvoltare economica( a Aradului ?i aduce ?n 1834 acordarea rangului de oras liber regesc, la festivita(ti particip?nd ?nsusi ?mpa(ratul Francisc I.

Revolutia europeana( de la 1848/49 aduce Aradul ?n prim planul istoriei: rom?nii participa( la aduna(rile de la Blaj si se ?nroleaza( ?n armata condusa( de Avram Iancu (mai ales cei de pe valea superioara( a Crisului) iar dupa( capitularea trupelor revolutionare maghiare la Siria, 13 generali din fruntea acesteia sunt ?ncarcerati ?n cetatea Aradului si executati sub zidurile acesteia (6 octombrie 1849). Instaurarea regimului dualist austro-ungar (1867) a conditionat o mai accentuata( dezvoltare economica( dublata( de o intensa( politica( de maghiarizare.

Revolutia industriala( se concretizeaza( prin dezvoltarea spectaculoasa( a ramurilor care prelucreaza( resursele locale- industrie alimentara( (1851 ? fabrica fratilor Neuman ? cea mai mare moara( si distilerie din zona(), prelucrarea lemnului (J. Lengyel ? fabrica de mobila(/1891), industrie textila( ( Fabrica de Textile Arad ? 1909) etc. ?n 1892 e ?nfiintata( fabrica de vagoane "Weitzer" care, ?ncep?nd cu 1909 va produce si automobile. Dezvoltarea industriala( determina( un spectaculos spor demografic ?n mediul urban, Aradul ajung?nd sa( fie cel mai populat oras din Transilvania (?n 1910 are 61.000 locuitori). ?n ciuda accentuatei dezvolta(rii industriale a centrului, comitatul a ra(mas din punct de vedere economic o zona( preponderent agrara( (la cumpa(na dintre veacuri 80% din populatie erau agricultori).

?n anii primului ra(zboi mondial, miscarea nationala( a rom?nilor din Imperiu se intensifica(, astfel la 2 noiembrie 1918, Consiliul National Rom?n Central, cu sediul la Arad, preia de facto conducerea Transilvaniei, oamenii politici ara(deni Stefan Cicio-Pop, Vasile Goldis, Ioan Suciu prega(tind adunarea plebiscitara( de la Alba Iulia care adopta( Declaratia ?n virtutea ca(reia Transilvania se uneste cu Rom?nia. Adeva(rata( "cetate a Unirii", printr-o generatie de politicieni de exceptie a reusit sa( materializeze idealul de unitate al rom?nilor. Sinuozita(tile vietii politice ulterioare au fa(cut ?nsa( din Arad un oras industrial de provincie, marii sa(i politicieni fiind marginalizati. Dupa( instaurarea administratiei rom?nesti (1919), Aradul continua( sa( se afle ?n fruntea economiei rom?nesti, ?n 1937 fiind evaluat ca cel mai puternic centru economic din Transilvania si al patrulea din Rom?nia.

Anii celui de-al doilea ra(zboi mondial sunt marcati de eroica rezistenta( a elevilor scolii de subofiteri de la Radna ?n fata trupelor hitleriste (septembrie 1944). Trecerea trupelor rusesti peste teritoriul ara(dean si instaurarea regimului comunist au zguduit din temelii un sistem politico-economic eficient care asigurase prosperitatea membrilor sa(i.

Desi regimul comunist s-a folosit de ha(rnicia si priceperea ara(denilor el n-a reusit, din perspectiva istoriei, sa( aduca( propa(sirea acestei zone la nivelul potentialului sa(u real. Procesul de uniformizare din toate punctele de vedere a afectat grav personalitatea acestei zone altfel caracterizata( de o individualitate aparte, marcata( de un puternic simt al proprieta(tii.

Nu poate surprinde faptul ca( ara(denii au fost primii care s-au asociat revoltei de la Timisoara din decembrie 1989. ?n conditiile democratiei si economiei de piata( Aradul tinde sa( se redefineasca( ca zona( de echilibru si prosperitate la poarta de vest a ta(rii.

Peter H?gel, Complexul Muzeal Arad